Nivelurile de iluminare ale tavanului și ale pereților

Iluminarea este un subiect esențial în orice dezbatere privind amenajarea unei încăperi. Crearea unui mediu potrivit din perspectiva iluminatului are un impact semnificativ asupra corpului și psihicului uman. Iluminatul determină eficiența activităților vizuale și reglează procesele vitale. De asemenea, poate afecta percepția spațiilor și obiectelor iluminate și poate chiar influența sentimentele, emoțiile, stările de spirit și comportamentul celor care sunt în încăpere; iluminarea este asociată cu receptarea estetică a locurilor iluminate si cu gradul de siguranta.

Mediul luminos și eficiența energetică a soluțiilor de iluminat în interior fac obiectul numeroaselor studii. Criteriile de evaluare de bază includ o serie de factori, după cum urmează:

●    Nivelul de iluminare și uniformitatea pe planul de lucru;
●    Nivelul de iluminare și uniformitatea pe tavan,
●    Nivelul iluminării și uniformitatea pe pereți;
●    Nivelul iluminării cilindrice și uniformitatea pe planul de referință;
●    Distribuția indicelui de modelare pe planul de referință;
●    Nivelul de strălucire și luminozitatea corpurilor de iluminat;
●    Culoarea luminii și fidelitatea redării culorilor;
●    Nivelul de putere și consumul de energie al iluminatului.

Distribuția iluminării pe planurile de lucru, pe tavan și pe pereți, împreună cu reflexiile acestor planuri, afectează în mod semnificativ distribuția luminii în interiorul spațiilor. Distribuția luminii generate de corpurile de iluminat determină un grad de adaptare vizuală, de performanță și de confort. Percepția interioară și satisfacția generală asociată cu șederea în spațiile iluminate corespunzător este legată de distribuția luminanței. 

Plafoanele și pereții neiluminate creează o impresie neplăcută, iar reversul este de asemenea valabil, suprafețele luminoase îmbunătățesc în mod plăcut climatul camerei.

Prin urmare, standardul EN 12464 impune un nivel de iluminare de cel puțin 30 lx sau 50 lx* la tavane și de cel puțin 50 lx sau 50 lx-75 lx* pe pereți. De fapt, aceste niveluri ar trebui să fie depășite cu mult și ar trebui să fie de cel puțin 175 lx pe pereți.

Iluminarea spațială

Pentru a spori capacitatea de recunoaștere a oamenilor și a obiectelor într-o încăpere, se impun cerințe de bază privind iluminarea cilindrică (ĒZ) și modelarea. Astfel, iluminarea cilindrică ar trebui să fie de până la 150 lx în încăperile utilizate pentru comunicare.

Modelarea este raportul dintre iluminarea cilindrică și cea orizontală într-un anumit punct și ar trebui să fie cuprinsă între 0,3 și 0,6. Studiile arată însă că raportul de luminanță dintre zona de lucru și câmpul vizual normal (zona ambientală se referă la suprafețele pereților/plafonului) ar trebui să fie de 2:1, cu un nivel de iluminare în zona de lucru de 500 lux. Aceasta dacă se ține cont de efectele vizuale, emoționale și biologice. În practică, acest lucru înseamnă că iluminarea verticală pentru pereți și iluminarea pentru tavane în zonele de lucru ar trebui să depășească 250 lx.

Pentru spații precum birouri, unități de învățământ, săli de tratament medical și zone de comunicare, cum ar fi holurile de intrare, coridoarele și scările, pereții și tavanele vor necesita o luminozitate mai mare și este important cu o bună iluminare ambientală.

Sursa: www.zumtobel.com